Ohhh daa...

Doua vieti. Sau mai multe...

De mult ori am subliniat in posturile mele ca sunt schimbatoare ca vremea (si oricum nu e greu sa-ti dai seama doar dupa doua posturi citite ca cele scrise de mine se bat cap-n cap) adica afirm ceva dupa care total altceva. Cateodata e avantajos, si asta am mai scris, in postul meu vedeta :) "compania de telenovele"dar cateodata derutant, chiar si pentru mine dar pentru altii...

Si viata mea asa a fost de cand ma stiu...ba vroiam sa fiu balerina, ba vroiam afacere, ba vroiam sa fiu studenta coonstiincioasa, ba ma vedeam rebela, ba vreau la New York ba viata linistita la Paris...nici nu vreau sa stiu cum va fi peste 10-20 de ani.

Cand ma gandesc - deobicei seara la un pahar de vin rosu si o tigara (pana acum singura)- cum va decurge viata mea, care sunt de fapt planurile mele pentru mine....raspunsul intotdeauna variaza de la starea mea de spirit.

Daca ajung acasa obosita de la birou intotdeauna gandesc urmatoarele: "Ce urat! Toata viata mea asta voi face, birou-stres-acasa, cu un sot care face exact la fel, probabil copii, vase de spalat si vacante pline de nemultumiri. Voi zambii, ma voi bucura, dar de fapt voi stii intotdeauna ca nu asta vroiam si prin urmare nu voi fi niciodata pe deplin fericita"

Daca am o zi mai buna ma gandesc asa " Birou- functie de conducere- costume chanel- divortata- copii- casa frumoasa- Volvo XC90 maro interior crem" si zambesc, pentru ca stiu cat de mult imi doresc o viata de femeie corporatista.... dar sa complic mai mult lucrurile tot nu as fii fericita.

Cand am o zi excelenta la birou si se face sa intalnesc-reintalmesc pe cineva mai special, sa spunem un barbat cu o viata de artist, gandesc asftel (in aceste cazuri mai speciale beau cate 2 pahare, stiti cum e, in viata frantuzoaicelor vinul este de nelipsit :). ) " Calatorii, rochii vaporoase, nopti pasionale, carti, sampanie la malul marii, croaziere, apartament decoarat in mii de stiluri-cu tablouri-cu haine aruncate aiurea-cu muulte perechi de pantofi-cu bucatari si noi...:)"

Dar daca as putea, si de ce nu as putea? sa le imbin, de ce trebuia ca intr-o zi sa ma gandesc asa si in alta sa ma plang de mila. De ce nu pot odata sa imi deschid propria mea afacere si sa fiu libera sa fac ce vrea. Daca vreau sa am viata de birou as putea sa ma duc la compania MEA si stau in birou, in costum chanel si geanta birkin-hermes iar daca vreau sa tolanesc alaturi de al meu artist, ca o pisica rasfatata sa imi permit si acest lucru, traind de pe urma banilor din investitii. Iar daca vreau sa fac piata obosita dupa birou de ce nu, chiar mi-ar facea placere dar nu obligata...si in cazul in care nu mai vreau birou sa ma urc intr-o vw broscuta oarecare si sa plec la un drum lung...

Oricum, revin peste 10-20 de ani :) si va povestesc unde am ajuns, deocamdata, dupa cum vedeti nu suna promitator viitorul meu....Dar poate ma face EL, Artistul sa raman fidela doar unui singur fel de a fi, de a trai.

Ok, a fost un post plictoisitor fara inceput, fara momente culminante si fara vreo concluzie inteligenta. Vreau acasa, vreau la Cluj. Niciodata, in 3 ani, nu am simtit atat de mult ca vreau acasa. Deobicei cand imi doresc ceva asa mult, raman cu un gust amar dupa ce am obtinut lucrul respectiv, as putea sa beneficiez de o exceptie de data asta? Please, please.....asa am patit si cu palaria aia maro dupa care imi batea inima ca a unei vrabiute speriate pana am cumparat-o, dupa care nici nu am purtat-o decat o singura data, si atunci nemultumita. O mai scutur din cand in cand de praf......

Hai...V-am pupat.

well.......

Low Battery

Am scris ca iubesc barbatii?

Mda…In mare parte nu am gresit, dar in aceleasi timp m-am si razgandit, doar sunt in zodia gemeni...

Urasc barbatii, LASI, FALSI si baieti care se cred barbati (cu riscul de a ma repeat a nu stiu cata oara).

Urasc baietii, pe care, ca femeie ai impresia ca poti sa-i educi in asa fel incat sa devina intr-un final barbati, si da!! Sustin ideea ca baietii au nevoie de femei puternice pentru a deveni barbati in toata regula (pe langa anumite realizari profesionale, dar si pentru asta e necesara o sustinere din parte femeii, partenerei in caz fericit, deci...) si sa faca parte din categoria amintita in postul anterior. Trebuie sa recunosc, eu inca mai cred in existenta unui asemenea barbat, in ciuda parerilor contrare…Cunosc cativa si vreau sa cred ca au ramas si unii “ne-luati”.

Tocmai de asta imi promit ca nu voi mai avea de a face pe viitor cu baieti necopti, nematurizati, dar nici cu barbati in devenire. Voi sa-mi fiti martori!...

M-am saturat ca dupa doua, trei saptamani, luni sa se trezeasca din amorteala vreunul si sa-si dea seama ca sunt mult prea dificila, mult prea independenta si ca asta ar insemna ca ar trebui sa ramana treaz pentru a mentine relatia (relatie, vorba vine).

Nu mai vreau sa aud de “poate iesim la cafea”, de descrieri barbatesti (demne de filme cu eroi greco-daci) mincinoase si mult prea increzatoare. Nu mai vreau sa aud de povestirile despre realizarile ireale, de planuri SF de viitor, de cat de sufletist si viril a fost cu fosta iubita, de cat de mult va oferi viitoarei. Nu mai vreu sa aud de tine, de tine (nu e greseala de tipar), de ala, de el, de voi, de fostul, de potentialul, de cei care ati vrea si de toti cei care sunteti! (traiasca Vanghelie!).

Recunosc, scriu ca o femeie divortata, mama a 5 copii pe cale sa ii creasca singura, suparata pe viata, un fel de adult-emo, dar pe bune m-am saturat de aceasta lupta infinita si infinit de prosteasca in cautarea unui barbat normal.

Nu mai am resurse de a crede tot ce mint, tot ce promit. Ii cunosc dupa cum clipesc…Nu mai pot sa cad in capcana procesului lor de vanzare , majoritatea nici macar nu cunosc produsul, adica pe ei insusi.

Am ajuns o banala femeie care nu mai are chef sa fie “gata de atac” ori de cate ori se iveste ocazia de a cunoste un barbat, nu mai are chef sa fie sexy dupa ce ajunge acasa de la birou sau cand se trezeste duminica dimineata. Nu mai are chef sa pregateasca micul dejun si cafeau cu zambetul pe buze. Nu mai are resurse sa fie fresh dupa ora 20:00-20:30, cand pleaca de la birou dupa ce a predate rapoarte despre vanzari (care oricum merg prost) si stiti de ce ? pentru ca simte ca cel care o asteapta ( in caz si mai rau, se lasa asteptat) nici macar nu merita. La inceput, ca toate, face anumite sacrificii, face rost de energie, zambeste mai des, se ingrijeste in mod mai special, dar din moment ce vede ca “produsul” cumparat nu coincide cu cele scrise pe eticheta iar ambalajul nu ascunde altceva decat un “kitch” de barbat, se resemneaza si devine …banala.

Cunoaste-ti vorba: “ In spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica”. Just. Dar invers, afirmatia nu mai este valabila. Eu sustin ideea ca o femeie atunci devina puternica, independenta si increzatoare in fortele proprii cand este sau ramane singura. Atunci bifeaza cele mai mari realizari de pe lista ei de obiective profesionale. Si asa am sa fac!

O iubesc pe Margaret Tatcher pentru ca a spus :

“ Pot da dovada de o rabdare extraordinara, cu conditia ca totul sa iasa cum vreau eu!”

Dar si pe Elizabeth Cady:

“ In momentul in care isi cumpara o geanta din proprii bani, o femeie devine independenta” iar eu aproape in fiecare luna imi cumpar cate 2!!

Deci, sa nu creada cineva ca voi sta la usa ca o catelusa cu limba scoasa pana intra vreun obosit…

men.

De mult vroiam sa scriu despre barbati, dar intotdeauna m-am orpit (la timp), mi se parea o tema prea complexa si …in fine, ieri intr-o zi am regasit un prieteni vechi care m-a intrebat cand am de gand. Uite acum! Avand in vedere anumite circumstante, ma simt in forma pentru a satisface curiozitatea lui. Nu sunt feminista. Stiu si sustin parerile barbatilor care spun ca majoritatea (o majoritate mult peste medie) femeilor sunt curve, parsive si perverse in gandire si nu numai.. Da, asa e. Dar mai stiu, la fel de sigur ca nici barbatii nu sunt mai prejos. Inteleg ca lumea (mai nou) este condusa de femei dar cum se poate observa barbatii au invatat multe (poate prea multe)tehnici de la noi, ele. Ajung la ce vor cam prin aceleasi metode ca noi, femeile. Am fost atat de bune si destepte incat le-am “feminizat” si pe ei, iar acum roata se invarte impotriva noastra. Rau de tot…dar ce sa-i faci, asta este ciclul vietii,rostul rotii,soarta femeii…pana la urma.

Recunosc. Cel mai mult despre barbati am invatat de la Robert, din anii (lunile…) petrecuti cu/langa el, din experientele si stilul lui de viata, care nu era cel mai sanatos (nu ma refer la alimentatie ;) )si recomandabil, dar macar m-a tinut la suprafata realitatii zilelor noastre, a relatiilor de cuplu. A fost un “training” dur, complex si consistent, iar eu am fost o “angajata” sau “eleva” constiincioasa.

Dar sa revenim. (foarte tare, ma simt precum Carry, adica stau cu laptopul langa geam, fumez si scriu despre barbati… ).

Mie in general imi plac barbatii puternici, self confident-ti, cei care stiu ce vor de la viata, de la iubita, din magazin, de la o masina…. Imi plac barbatii hotarati, cu personalitate si obiective bine definite. Trebuie sa fie ca o persoana perfect pregatita pentru un interviu pentru o eventuala angajare. Imi plac barbatii relaxati, destepti si inteligenti cu un aer dezordonat dar totusi calculat. Imi plac barbatii care poarta camasi dar pot fi fel de sexy si in tenisi, blugi, tricou si o sapca. Imi plac barbatii care conduc sportiv iar cel mai sexy lucru mi se pare cand schimba banda (sportiv si hotarati) si parcheaza din doua miscari. Imi plac barbatii care stiu sa “vanda” orice, oricui si oricand, barbatii cu un debit verbal greu de intrecut. Imi plac barbatii care se pricep de la construit case pana la politica, de la gatit pana la gradinarit. Imi plac barbatii care citesc din cand in cand si o carte dar la fel de mult imi place si cand citesc revista FHM. Imi plac barbatii care stiu sa aprecieze ca cerceii se potrivesc cu restul tinutei sau observa ca machiajul este in aceeasi nuanta cu lenjeria intima. Imi plac barbatii care ma tin in brate inainte sa adorm si imi palc barbatii care ma dezbraca imediat ce am intrat pe usa.

Iubesc barbatii pentru ca de multe ori sunt mai buni in tot ceea ce fac decat noi, femeile.
Iubesc barbatii pentru ca intotdeauna am ce invata de la ei.



to be continued...

Mae West called. She want’s her life back.

Ascult Jazz…citesc o carte minunata si imi traiesc parca ultimele zile in acesata casa superba, care a fost doar a mea si doar pentru mine timp de 7-8 luni. Parca imi pare rau ca plec, dar stiu ca urmeaza un alt copitol si o noua aventura. Iar mie imi plac aventurile! De toate felurile 

E timpul sa fac iar si iar schimbari. Fel si fel, mii si mii, neasteptate, extravagante, incredibile si imprevizibile si asta doar pentru ca sunt speciala, da, eu cred ca sunt speciala!

- o unguroaica complicata si incapatanata, o romanca tupeista si ambitioasa, o frantuzoiaca cu stil si o Diva americana!! Da, toate astea intr-o singura persoana  toate la un loc ma fac puternica si de neoprita in drumul meu catre (New York -Paris) indeplinirea viselor.

Chiar daca am (deja!!) (doar!!) 21 de ani, am reusit sa fiu (aproape) din toate cate putin: am fost rebela, cuminte, studenta, iubita, logodnica, amanta, angajata perfecta, angajata comentatoare, tupeista, prea naiva, scorpie, frantuzoaica, ardeleanca, moldoveanca, bucuresteanca, lenesa, harnica, matura si imatura. Dar nu am reusit sa ramana fidela unui singur “fel de a fi” si ma bucur!! Deocamdata vreau doar sa renunt la stilul Mae West. Macar in timpul zilei  actrita din mine cere insa incontinuare aparitia acestui personaj odata la doua nopti  Renunt la EA pentru ca am obosit…m-am neglijat din cauza ei, am pierdut ore, zile aiurea, am intarziat la “trenuri” poate prea importante din cauza comoditatii "ei", practic ma tinea legata de nimic folositor. Renunt si o iau de la capat.

Promit (desi nu imi sta in fire):

• 
  
  
  
  ca ma voi misca mai mult ( reiau orele de fitness si piscina)
• 
  
  
  
  ca voi manca! Si voi manca sanatos (Nutritionista mea, Andreea, astept lista cu meniurile  )
• 
  
  
  
  ca voi face alte si alte cursuri si traininguri de vanzari si presentation skills
• 
  
  
  
  ca voi finaliza Cambridge-ul
• 
  
  
  
  ca voi pleca macar odata pe luna din Bucuresti…
• 
  
  
  
  ca ma voi duce mai des la Cluj
• 
  
  
  
  ca imi voi suna mai des prietenii
• 
  
  
  
  ca imi voi aranja mai des sifonierul si voi invata sa calc camasile mele  ca pe ale barbatilor stiu deja :P
• 
  
  
  
  ca voi fi mai atenta pe ce cheltui banii…
• 
  
  
  
  ca voi ramane loiala unei singure companii indata ce voi gasi una NORMALA….
• 
  
  
  
  Ca voi conduce si zbura mai mult ! :D
  
  
  
  
  
  
  Puszi!

"Flaws And All"


I'm a train wreck in the morning
I'm a bitch in the afternoon
Every now and then without warning
I can be really mean towards you
I'm a puzzle yes in deed
Ever complex in every way
And all the pieces aren't even in the box
And yet, you see the picture clear as day.



I don't know why you love me
And that's why I love you
You catch me when I fall
Accept me flaws and all
And that's why I love you



I neglect you when I'm working
When I need attention I tend to nag
I'm a host of imperfection
And you see past all that
I'm a peasant by some standards
But in your eyes I'm a queen
You see potential in all my flaws
and that's exactly what I mean.



I don't know why you love me
And that's why I love you
You catch me when I fall
Accept me flaws and all
and that's why I love you